01.28.2022 21:57

Va avea România localităţi independente de gaze naturale, petrol sau cărbune?

Există oraşe întregi care au ajuns la independenţă faţă de combustibilii fosili, factura la gaze fiind inexistentă, iar costurile de întreţinere ale caselor fiind aproape zero. Deşi în România, aceste proiecte sunt admirate de către toată lumea – de la arhitecţi şi dezvoltatori, până la autorităţi – numărul proiectelor eco este infim raportat la întreaga piaţă de construcţii.

Pionieratul oraşelor verzi aparţine Suediei. Acolo, începând cu anul 1983, s-a dezvoltat o reţea de 70 de eco-municipalităţi, care însumează 25% din municipalităţile din Suedia. Această reţea include şi capitala Stockholm.

În timp, unele dintre aceste localităţi au ajuns la independenţă faţă de combustibilii fosili, iar modelul a avut un asemenea succes încât a fost replicat în mai multe ţări, inclusiv de către unele municipalităţi din SUA, Japonia, Noua Zeelandă, Estonia, Argentina sau Kenya. Germania a anunţat şi ea că vrea să renunţe la combustibilii fosili până în anul 2050.

Momentan, România este departe de aceste planuri, dar fiecare lucru are un început. Tocmai de aceea, Romania Green Building Council, una dintre cele mai importante organizaţii din domeniu, a început să mobilizeze arhitecţii, constructorii şi municipalităţile către această direcţie.

Potrivit unui studiu al Romania Green Building Council 44,4% dintre dezvoltatorii chestionaţi au declarat că sunt sau au fost implicaţi anterior în dezvoltarea unor proiecte verzi în România şi la nivel intenaţional, iar 88,9% au în plan dezvoltarea unor proiecte verzi în România, în următorii unu- doi ani.

Dintre arhitecţi, 55.6 % au declarat că au fost implicaţi anterior în dezvoltarea unor proiecte verzi, iar 88.9% intenţionează să incorporeze tehnologii şi materiale verzi în proiectele viitoare.

Interesul este deci evident, dar punerea în practică este problematică. Inerţia stilului vechi de a construi este atât de mare, încât mulţi dintre cei implicaţi sunt de părere că ar fi nevoie chiar de impunerea prin lege a unor standarde mai ridicate pentru a mobiliza piaţa să construiască verde. De asemenea, se impun drept necesare măsurile fiscale încurajatoare pentru cei care se implică în acest demers. Adică beneficii din partea statului atât pentru arhitecţi şi constructori, cât şi pentru utilizatorii finali.

Costul unei case verzi este cel care sperie atât utilizatorii finali, cât şi o mare parte a constructorilor şi arhitecţilor. Având în vedere că, în momentul de faţă, piaţa în domeniul construcţiilor eficiente energetic şi cu impact redus asupra mediului este încă la început, costurile adiţionale de construcţie pot fi uneori mai mari. Dar este important de reţinut faptul că, spre deosebire de o casă clasică, investiţia iniţială dintr-o casă verde se recuperează în timp, prin costurile de operare ale clădirii semnificativ mai mici pe durata de viaţă a acesteia.

Sursa: imopedia.ro 

Vizualizari: 1.490

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *