07.20.2019 9:51

Mitul minelor verzi din Finlanda

Comparația minei Kittila cu Roșia Montană pur și simplu nu are niciun sens. De altfel, singurii care o fac sunt cei de la Roșia Montană Gold Corporation.

1. Dimensiunea minelor

La mina Kittila zăcământul este estimat la 4.800.000.000 de uncii (136 tone) la o concentrație de 4,5 grame/tonă. Extragerea aurului presupune procesarea a 33.000.000 de tone de minereu.

La Roșia Montană extragerea aurului presupune procesarea a 214.900.000 de tone de minereu, la o concentrație medie de 1,46 grame/tonă.

Adică, la Roșia Montană s-ar excava de peste 7 ori mai mult pământ decât la cea mai mare mină de aur din Europa!

2. Adancimea carierelor

Mina Kittila: 150 metri. Roșia Montană, 400 metri sub nivelul centrului istoric, adică peste 700 metri excavație în cariera Cârnic!

Dimensiuni mult mai mari decat cele de la Kittila ar avea și celelalte cariere: Cetate, Jig și Orlea.

3. Exploatarea de subteran vs exploatarea de suprafata

La sfârșitul anului 2012 la mina Kittila a încetat exploatarea în carieră deschisă și s-a trecut la exploatarea în subteran. La Roșia Montană se va lucra NUMAI în carieră deschisă, pe toata perioada exploatării.

4. Vestigiile si peisajul cultural

Mina Kittila se află dincolo de cercul polar într-o zonă foarte puțin locuită, înghețată mai tot timpul anului, și fără să fi avut vestigii istorice în zona minei. La Roșia Montană vorbim de cea mai veche localitate minieră atestată documentar din România, cu cea mai mare densitate de monumente istorice și vestigii arheologice din țară. Proiectul minier NU se poate face cu protecția simultană a patrimoniului: cel mai important monument istoric, masivul Carnic va fi exploatat, dinamitat, împreună cu cele mai valoroase galerii romane, medievale și premoderne, cu faimoasele corande (camere de exploatare de peste 300 m înălțime) și camere cu pilieri, sisteme hidraulice romane, pe care le conține.

5. Cantitatea de cianura

La mina Kittila se utilizează aproximativ 300 de tone de cianură/an.

La Roșia Montană s-ar utiliza peste 13.000 de tone de cianură/an, adică de peste 43 de ori mai mult decât în cea mai mare mină de aur din Europa!

6. Localizare si geografie

Mina Kittila se află la peste 36 km în linie dreaptă și peste 55 km pe șosea de localitatea Kittila! La Roșia Montană, cele patru cariere propuse de proiectul RMGC se afla în centrul localității Roșia Montană, de altfel numeroase case intrând în zona de impact și fiind vizate de expropriere și demolare. Iazul de decantare de pe valea Cornei aflat în spatele unui baraj de rocă de 185 metri înalțime este la doar 2 km în amonte de orașul Abrud (cu 5.000 de locuitori)!

Mina Kittila se află la o distanță de 900 km de Helsinki și la 150 km nord de Cercul Polar, într-o zonă mai tot anul înghețată, într-o stepă subpolară cu o densitate de doar 0,78 locuitori/kmp.

Comuna Roșia Montană se află in inima Aspusenilor, cu o densitate de peste 80 locuitori/kmp! Cel mai mare oraș din Apuseni, orașul Câmpeni cu o densitate de 93 locuitori/kmp și o populație de peste 7.200 locuitori se află la 9 km de Roșia Montană. Orașul Abrud, cu 5.000 de locuitori, se află la 5 km de zona carierelor și la 2 km de iazul de decantare, imediat sub baraj!

9126770088_65b6f24c91_k

Talvivaara: cel mai mare dezastru de mediu din Finlanda

Începând cu 4 noiembrie 2012, un cocktail de chimicale periculoase s-a scurs de la mina Talvivaara din estul Finlandei în râurile și lacurile din zonă. O investigație derulată de Institutul Finlandez pentru Mediu a arătat un nivel ridicat de aluminiu, cadmiu, nichel, uraniu și zinc în apele reziduale ale minei.

La doar o zi de la dezastru, peste 220.000 mc de deșeuri miniere s-au scurs dintr-un iaz de decantare din gips al minei Talvivaara in Kainuu. O parte a deșeurilor s-au scurs în afara minei.

Deversarea a continuat pentru cel puțin 10 zile. Operatorul minei a încercat zile întregi oprirea ei.

Pe 8 noiembrie, operatorul a anunțat oprirea scurgerilor. La doar o jumătate de zi distanță, o nouă deversare a fost raportată. La fel s-a întâmplat după anunțul din 14 noiembrie privind încetarea scurgerii deșeurilor. La o săptămână distanță s-au raportat noi deversări. Se estimează că 10.000 de kg de nichel și cantități greu de estimat de uraniu au fost deversate. O nouă scurgere a început pe 8 aprilie 2013 când peste 350.000 mc de deșeuri miniere s-au scurs doar în prima zi.

Potrivit Centrului de Dezvoltare Economică din Kainuu, iazul de gips nu avea autorizație pentru utilizarea apelor uzate. La 8 noiembrie, ministrul Mediului Ville NIINISTÖ a numit această scurgere o “crimă gravă a mediului”. Greenpeace a numit-o “cea mai mare catastrofă chimică din istoria Finlandei”.

Concentrația de uraniu din apa uzată a crescut de 100-200 de ori peste nivelul normal în apele de subteran și de suprafață.

Elicoptere militare și civile au fost folosite pentru a arunca calciu și a neutraliza apa reziduala, precum și pentru mutarea unor blocuri de beton pentru etanșeizarea scurgerilor” a explicat agenția de știri YLE. Peste 150 de oameni au fost mobilizaţi pentru a bloca scurgerile și pentru a construi un baraj de securitate, a declarat Directorul de Comunicare Olli-Pekka Nissinen de la mina Talvivaara. De asemenea, soldați din Brigada Kainuu și pompieri voluntari s-au implicat în activitățile de salvare.

9124552109_f978c46079_b

Alburnus Maior 

Vizualizari: 1.915

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>