In 7 decembrie a avut loc semnarea contractului pentru realizarea proiectului Centrului Cultural Transilvania, care va gazdui si filarmonica clujeana una dintre cele mai importante din Europa.
Proiectare Centrul Cultural Transilvania
Semnarea contractului pentru proiectarea Centrului cultural Transilvania
In 7 decembrie a avut loc semnarea contractului pentru realizarea proiectului Centrului Cultural Transilvania, care va gazdui si filarmonica clujeana una dintre cele mai importante din Europa.
Astfel, n termen de maxim 6 luni de la data semnarii acestui contract se va finaliza proiectul si apoi va fi organizata licitatia de executie pentru construirea Centrului Cultural Transilvania.
Sala de concerte, sediul Filarmonicii si piateta vor fi amenajate din fondurile Primariei, iar restul cladirilor si parking vor fi realizate printr-un parteneriat public-privat.
Proiectarea pentru hotel si parking-ul aferent va avea loc ntr-un termen de 2 luni de la semnarea contractului, avnd n vedere necesitatea demararii procedurii de concesiune lucrari pentru acest obiectiv de investitii.
n urma jurizarii, proiectul desemnat cstigator, n unanimitate, cu un scor de 51 puncte a fost proiectul numarul 3, depus de catre SC Vaal Arhitectura n asociere cu Mid Instal si Popp si Asociatii. Negocierea derulata cu reprezentantii asocierii a determinat o scadere a pretului ofertat initial de 2.400.000 lei (fara TVA) la o valoare de 2.160.000 lei (fara TVA) si o durata de realizare a proiectului de 6 luni.
Background
Semnarea contractului pentru proiectarea Centrului Cultural Transilvania se realizeaza n virtutea deciziei Curtii de Apel Cluj, care n data de 25 octombrie 2011 a decis ca modalitatea de desemnare a cstigatorului concursului de proiectare a aceastuia, organizat, dupa cum stiti de
Primaria municipiului Cluj-Napoca si Ordinul Arhitectilor din Romnia a fost conforma legislatiei din Romnia.
Din pacate, desi juriul international s-a pronuntat nca din luna martie, contestatiile au blocat mult timp acest proiect.
Istoric contestatii
Decizia autoritatii contractante a fost contestata de catre alte doua participante la acest concurs, a caror proiecte erau pe locul III la egalitate (locul II nu a existat), respectiv Dragan Architecture si Carpati Proiect, fiecare dintre acestea cu un punctaj de 30 puncte.
Prin decizia pronuntata n 23 iunie 2011, CNSC a admis contestatiile dispunnd reevaluarea proiectelor de la momentul jurizarii. Aceasta decizie a fost atacata cu plngere la Curtea de Apel Cluj, unde, OAR a intervenit n favoarea autoritatii contractante. n 25 octombrie 2011 Curtea de Apel Cluj a admis plngerea naintata de catre Municipiul Cluj-Napoca, n calitate de autoritate contractanta si organizatoare a concursului de solutii si a dispus pastrarea tuturor actelor realizate de catre acestea si n consecinta desemnarea cstigatorului procedurii.
Aspecte relevante pentru aceasta procedura
Primul aspect relevant fata de prezenta procedura a fost desemnarea proiectului cstigator n cadrul concursului de solutii derulat de catre autoritatea contractanta n perioada aprilie iunie 2010 (anunt SEAP nr. 160/09.04.2010) pentru stabilirea temei de proiectare a Centrului Cultural Transilvania, al carui cstigator desemnat a ntocmit aceasta tema- UTCN.
Al doilea aspect relevant a fost semnarea Protocolului de asociere ntre doua autoritati contractante, respectiv: Municipiul Cluj-Napoca si Ordinul Arhitectilor din Romania, n vederea organizarii unui concurs de solutii finalizat prin negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare n vederea atribuirii contractului de proiectare a noului Centru Cultural Transilvania, n conditiile prevazute de art. 18, alin. 2, 30 lit. b, 122 lit.h si urmatoarele din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006
Al treilea aspect relevant a fost ntocmirea fisei de date a achizitiei aferenta procedurii aleasa, a regulamentului de concurs si a temei de concurs cu anexe. n acest sens a fost publicat anuntul de concurs de solutii cu nr. 186/07.12.2010.
Juriul concursului
Pentru evaluarea proiectelor depuse a fost numit un juriu international, din care au facut parte:
Presedinte: arh. Subtirica Ligia
- arhitect sef al Municipiului Cluj-Napoca
Membri:
- arh. George Mario Kuibus – OAR
- arh. Horatiu Racasan – OART
- arh. Dalibor Bork – pres. Camerei Arh. Cehia
- arh. Gbor Zoboki – Budapesta
- arh. Bela Kocsis – Sttugart Germania
- arh. Johannes Schmidt – Innsbruk Austria
Experti externi cooptati:
- ing. Pintea Stefan – spec. Rezistenta
- ing. Garbu Ioan Luca – spec. Instalatii
- dl. Tabacu Marius- reprez. Filarmonica Cluj-Napoca
Parerea juriului asupra proiectului:
PROIECTUL CSTIGATOR (asociere ntre S.C. VAAL ARHITECTURA S.R.L. cu Popp si asociatii – Bucuresti) – Proiectul nr. 3 (juriul nu a cunoscut numele celor care au realizat proiectele)
Mediul urban-calitatea urbana
1. Modul n care sunt inserate cladirile si mijloacele prin care acestea relationeaza cu contextul urban existent.
Cladirea istorica de pe Bvd. 21 Decembrie 1989 va ramne neschimbata, va fi pur si simplu nconjurata de o a doua cladire, noua, situata n spatele acesteia, care va permite anexarea si dezvoltarea, astfel nct sa poata fi evitate instalatiile costisitoare n vechea cladire. Pe partea estica a cladirii, ntr-un alt corp mai scund, va fi inserata o parcare cu intrare/iesire.
ntre aceste doua cladiri si sala de concerte este proiectat un spatiu urban atractiv, din care vor fi deduse cladirile importante 5 si 7. Astfel, ntr-o atmosfera si un ambient distinctiv se va crea un domeniu de o nalta calitate de design urban. Corpurile scunde cu fatade elegante la strada principala vor iesi in evidenta n comparatie cu structura de proiectare existenta.
2. Calitatea spatiului public, nota urbana, integrarea in cadrul locatiei
Designul arhitectonic reprezinta limbajul atemporal al modernitatii. Cladirile, spatiul si traseele sunt proiectate la o scara umana placuta. Nu mai ramne nici o suprafata libera pentru un spatiu de exterior.
O combinatie logica a tuturor spatiilor va reda un oras ntr-un oras. Structurarea verticala a fatadelor cu un spatiu relativ mare naintea salii de concert, nu ngreuneaza anexarea cladirilor.
O posibila nsiruire a spatiilor importante destinate cafenelelor, restaurantelor sau magazinelor de specialitate (profil muzical) vor asigura buna functionare a pasajelor. Atractivitatea pasajelor este sporita de introspectia n foaierul salii mici.
3. Modul n care problemele de trafic din interior si exterior sunt rezolvate, accesul vehiculelor, precum si accesul pietonal
Dezvoltarea parcarii (garajului) subterane:
- se va face prin partea sudica prin extinderea str. Navodari, iar n partea de nord direct deasupra celei mai circulate (aglomerate) artere, Bvd. 21 Decembrie
Linia auxiliara-accesul:
- se va efectua prin partea sudica, deasupra garajului subteran, ntruct cladirile existente mpiedica accesul suprateran
Calea de acces pentru autoturismele TV si radio va fi de-a lungul pasajului.
4. Functionalitatea solutiei propuse, eficienta cu care este folosit spatiul, securitatea n timpul folosirii (ex. foc, apa etc.)
Proiectul camerelor este verificat de juriu, este ndeplinit.
Sala de concerte va putea fi accesata printr-o intrare generoasa. Un spatiu aerian va face legatura ntre 3 etaje ale foaierului. Structura simpla a cladirii cu o alocare clara a fiecarui spatiu va permite o buna orientare. Exista multe spatii de ntlniri de diferite dimensiuni cu un potential important pentru un centru cultural de asemenea amploare. Prin reamenajarea cladirii istorice, imaginea contemporana poate fi obtinuta cu usurinta. Un alt mare avantaj l constituie posibilitatea proiectarii n etape, astfel stadiile lucrarilor vor fi independente.
5. Expresivitatea si estetica volumelor propuse
De o nalta calitate n realizarea proiectului sunt dimensiunile acceptabile ale cladirilor si ale spatiilor deschise, realizate la o scara umana cu puncte clare de referinta. Acest proiect urban creaza o atmosfera independenta de arhitectura atemporala. Cladirile scunde vor fi sustinute de doua corpuri de conexiune. Acestea din urma ar putea avea ntrebuintari valoroase, precum administrarea culturii urbane. Ar fi fost posibile spatii de nchiriere n contextul unui model PPP.
6. Modul in care este exprimat conceptul proiectului, att grafic, ct si textual.
Grafica extraordinara, prezentare profesionala.
Conceptul urban este construit pe baza studiului realizat n luna ianuarie 2010, care a suferit mbunatatiri din punct de vedere calitativ.
Recomandarile juriului asupra proiectului:
Pentru a permite arhitectului sa conceapa intreagul ansamblu, chiar si daca este proiectat sau realizat etapizat sau conceput pentru mai multi investitori in acelasi timp
1. Felul in care cladirea este inserata si modurile de relationare la contextul urban exitent.
Sa se asigure o legatura directa cu Bulevardul 21 Decembrie 1989 la zona rezidentiala pozitionata in Sud si Bulevardul Dorobantilor. Respectiva zona trebuie conceputa in asa fel incat sa permita acces pietonilor cat si parcarea autovehiculelor destinate transmisiilor TV si Radio.
Sa se elimine cladirea Galbena din zona sudica pentru a se putea permite accesul camioanelor grele de aprovizionare
Sa se permita folosirea multifunctionala a celor doua aripi ale proiectului castigator situate deasupra cladirilor principale, functiunea carora este propusa de a fi Muzeu si Centru cultural, pentru a permite realizarea acelor aripi ca model PPP.
2. Calitatea spatiului public, nota urbana, integrarea in sit
Sa se pozitioneze cat mai multe functiuni posibile care sa atraga viata orasului de-a lungul strazii mai sus mentionate (gastronomie, magazine , biblioteca publica, etc).
Sa se evite curti posterioare semi-publice care nu au o functiune bine definita pentru viata orasului sa se evite zonele potential periculoase.
Sa se aiba in vederea poztionarea unui aliniament verde la strada mai sus amintita.
3. Felul in care sunt rezolvate circulatiile interioare si exterioare, accesul vehiculelor si a pietonilor
Sa se studieze solutia pentru trafic o posibilitate ar fi sa se elimine accesul la garaje de la bulevardul principal (21 Decembrie) chiar si prin amestecarea traficului auto si a celui pietonal partial in piata principala a ansamblului.
4.Functionalitatea solutiei propuse, eficienta cu care este folosit spatiul, siguranta la exploatare
Sala de repetitii sa nu fie comparitmentata cu ajutorul peretilor mobili
Sa se dispuna pozitionarea unei usi duble la punctul de legatura dintre foaier si sala de concerte , cu scopul de a imbunatati izolarea sonora si pentru a spori posibilitatile tehnice de a modifica conditiile acustice.
Sa se dispuna pozitionarea unui plafon mobil desupra zonei orchestrei (reflectia a sunetelor pentru muzicieni) Sa se conceapa suficient spatiu pentru Cor, sa se conceapa balcoane laterale pentru doua coruri cu un acces suficient pentru cantareti.
Sa se conceapa o solutie acustica potrivita pentru sala de repetitii a corului
Sa se aiba in vedere latimea treptelor pentru orchestra
Sa se aiba in vedere pozitionarea cat mai apropiata de orchestra a peretelui primei reflectii a sunetului .
Sa se aiba in vedere proiectarea orgii de catre un specialist de talie internationala.
5. Eficienta energetica a intregului ansamblu
Sa se obtina un proiect care sa reflecte ca eficienta operarii sale este puternic influentata de eficienta folosirii energiei si a consumului de energie din cladire.
Sa se ia in considerare consumul de energie primara, si folosirea de surse alternative de energie.
6. Rationalitarea economica si fezabilitatea, costurile aproximative ale constructiei
Sa se aiba in vedere folosirea de materiale sustenabile si regenerabile
Sa se aiba in vedere calculul costurile pe ciclu de viata si rezultatele acestuia sa se reflecte in solutia cladirii .
